inforom

 

stirile infopro

anunturi gratuite

cultura

economie

divertisment

internet

presa

timp liber

social

04.12.2001 / dwelle

Iliescu despre integrarea europeană

Horaţiu Pepine


După īntrevederea pe care a avut-o cu ministrul francez de externe Hubert Vedrine, preşedintele Iliescu a făcut o declaraţie de natură să clarifice lucrurile. Romānia nu ar putea adera la Uniunea Europeană īnainte de termen, a spus preşedintele Iliescu īn primul rīnd pentru că acest lucru ar fi īn defavoarea economiei şi societăţii romāneşti. Ministrul de externe francez lansase o propunere care dăduse fiori de emoţi
e la Bucureşti şi anume aceea ca extinderea UE să se facă dintr-o dată cu toţi cei 12 candidaţi. Guvernul Romāniei s-a grăbit să comunice că este gata să discute cu partenerii săi europeni un nou calendar de aderare. Desigur reacţiile ulterioare ale Germaniei mai ales, au domolit puţin entuziasmele, dar pīnă ieri nici un oficial romān nu īncheiase subiectul şi nu trăsese concluziile care se impuneau.

Primul ministru Adrian Năstase şi-a īncheiat cu cīteva zile īn urmă vizita īn Franţa, o vizită de care īşi
legase se pare anumite speranţe, dar desigur că subiectul acesta a primit īn cursul convorbirilor o abordare mai sobră. Aflat īncă la Paris, īn 30 noiembrie, Adrian Năstase admitea că dăduse poate o interpretare prea entuziastă mesajului lui Hubert Vedrine. Poate că, a spus primul ministru romān, ceea ce a spus ministrul de externe francez a fost mai curīnd o interogaţie decīt o afirmaţie, un fel de a atrage atenţia că UE riscă să amestece criteriile politice cu cele economice. Poate că, a admis iarăşi Adrian Năstase, romānii au fost aceia care au subliniat ceea ce ministrul francez doar sugerase. Adrian Năstase, după vizita īn Franţa, a īnţeles se pare că francezii au spus ce au spus anume pentru a atrage atenţia că unele dintre cele 10 candidate luate īn considerare nu respectă criteriile economice ale aderării şi că atitudinea favorabilă faţă de ele este determinată mai curīnd de considerente politice. Integrarea Romāniei şi Bulgariei laolaltă cu celelalte fusese probabil invocată mai degrabă ca o demonstraţie prin reducere la absurd.

Se impunea īn aceste condiţii ca romānii să tragă concluziile de rigoare. Se pare īnsă că primul ministru care se abandonase prea mult ipotezelor optimiste a lăsat pe seama preşedintelui Iliescu să tragă linia şi să declare
că Romānia chiar dacă īşi doreşte acest lucru nu poate totuşi să grăbească īntr-atīta procesul de integrare īn Europa.

Ar fi fost de fapt īmpotriva politicii actuale şi īmpotriva programului PSD, care de la bun īnceput a propus reforme graduale care, īn
opinia stīngii, să poată fi suportate de societate. PSD, criticase de altfel īn trecut tocmai intenţiile guvernelor anterioare de accelerare a reformelor. Programele actuale se pliază şi ele pe o reformă īn ritm lent, şi acest lucru este vizibil īn toate detaliile.

Cu toate acestea primul ministru Adrian Năstase īn declaraţia sa de la Paris a insistat ca UE să ofere Romāniei un mesaj clar şi īncurajant cel puţin pentru eforturile care vor fi făcute īn continuare. Primul ministru a solicitat stabilirea un
ui calendar pentru integrarea Romāniei, unul care să fie asumat şi de UE, şi care să fie anunţat eventual la viitorul Consiliu European din 13-15 decembrie. Deocamdată īnsă mesajul cel mai optimist pe care Romānia ar putea să-l primească este ridicarea restricţiilor pentru romānii care călătoresc īn spaţiul Schengen.